portfolio – RO EN FR
click sur la photo pour le dossier
Dossier realise dans le cadre du cours: La Societe de Metropoles (XIX-XX Siecles). Prof: Patrick LEITNER. Auteurs: Marta MILANO, Alexandru SENCIUC
Folder realised within the frame of the lesson: The Societies of the Metropoles (19th and 20th century). Prof: Patrick LEITNER. Authors: Marta MILANO, Alexandru SENCIUC
click sur la photo pour le dossier
Dossier realise dans le cadre du cours: Politiques du patrimoine et paysage. Prof: Catherine Zaharia.
Folder realised within the lesson: Politics of landscape and heritage. Prof: Catherine Zaharia
click pour la presentation
Projet realise dans le cadre du cours: Recyclage urbain et production du lien social. Prof: Luis LOPEZ. Equipe: Rita TOUIMY BENJELLOUN, Martina PACIFICI, Jenifer SUAREZ, Alexandru SENCIUC.
Project realised in the frame of the lesson: Urban recycling and the production of social connection. Prof: Luis LOPEZ. Team: Rita TOUIMY BENJELLOUN, Martina PACIFICI, Jenifer SUAREZ, Alexandru SENCIUC.
L’objectif principal de notre cours a ete de faire un etude a travers un experiment a l’echelle micro de la ville sur un des aspets consideres generalement comme desagreable: les dechets. Ici il ne s’agit pas des ordures mais surtout des objets qui fonctionnent encore et qui sont poses dans la rue pour etre recuperes par d’autres personnes. Notre travail nous a permis de toucher la dimension concrete de l’ordre social (l’ensemble des habitudes d’une societe) par le biais d’un acte presque invisible.
The main objective in our lessen has been to produce a study based on a experiment at the small scale of the city on one of the things generally considered as a nuisance: the waste. We are not talking about regular trash but about objects which still work and that have been left in the streets to be used by others. Our work has permitted us to directly touch the dimension of social order (the collection of habits of a certain society) via an almost invisible gesture.
source: http://www.curbain.be/download/cartecq19942014.pdf
Ce voyage a eu lieu dans le cadre des trois enseignements: Projet Master 1 “Projet urbain, menagement et participation”, Optionnel Master 1 “Dispositifs de participation”, Optionnel Master 2 “La participation/theorie et pratiques internationales de projet”, pendant 4 jours de 21 au 24 novembre 2010.
L’accent a ete mis, entre autres:
Sur les universités et agences d’architecture qui développent une pratique de la participation et de conseil et une réflexion retour sur ces processus : une réflexion surla professionnalisation est à entreprendre.
Sur la diversité des expérimentations et programmes de participation enarchitecture et en aménagement qui obligent à voir la diversité des possibles dans lesrelations de co-production entre professionnels, élus et habitants.
This trip took place in the frame of three courses: Master 1 Project “Urban project, development and participation”, Master 1 Project Optional “Participation Devices”, Master 2 Optional “Participation / international project theory and practice”, during 4 days from the 21st to the 24th of November 2010.
The emphasis has been, among other things, on:
On universities and architectural firms that develop a practice of participation and counselling and reflection upon the feedback of this process: a reflection on the profesionnalisation and on enterprising.
On the diversity of experiments and participation programs in architecture and development that require viewing the diversity of possibilities in relationships of co-production between professionals, politicians and inhabitants.
Telecharger la description / Download the description.
Equipe enseignante ENSAPLV / ENSAPLV professor team:
Coordination voyage: Agnes DEBOULET, Carole GAYET, Khedidja MAMOU, Merril SINEUS
Autres enseignants impliques dans les enseignements: Emmanuel AMOUGOU, Jerome BRACHET, Luis LOPEZ, Yannis TSIOMIS, Bendicht WEBER (et autres enseignants pole ASM)
Ce blog veut relater plusieurs « regards » sur le Maroc : Casablanca, Rabat et Fès, à la suite d’un voyage d’étude fait par un groupe d’étudiants de l’ENSAPLV dans le cadre d’un enseignement de Master I , « Ville et Banlieue » en Novembre 2010.
Par de petites « fenêtres » il propose d’illustrer comment chacun de nous a relevé certaines problématiques dérivant des contrastes urbain et périurbain, et plus généralement quelques aspects marquants du patrimoine architectural comme de l’organisation spatiale de ces territoires au cours de leur histoire: Maroc traditionnel, Maroc colonial, et Maroc moderne dans son développement actuel et futur.
This blog is telling the story of Morocco through a plurality of eyes by from a visit through Casablanca, Rabat and Fes guided by a 1st year Master’s degree course at ENSAPLV, “Ville et Banlieue” in November 2010.
Through small “windows” it proposes to illustrate how each and every one of us has discovered problems deriving from the urban-periurban contrast, and several more general aspects regarding architectural patrimony and spatial organisation through the course of history: traditional Morocco, colonial Morocco, modern Morocco and its future developpement.
Enseignants/Professors:
Mario Zoratto
Edith Crescenzi
Etudiants/Students:
ABDERAHIM Salma
BAMOHAMMED Rime
BARIGELLI Emanuele
BENJELLOUN TOUIMY Rita
BIDAR Souad
CABREJOS Otilia
CRISCILLO Leonardo
GHOMARI Ghali
GODFRIN Etienne
GRÖPER-SAJBER Alice
HAJJI Mamma
LOUIBA Hassiba
MEDEIROS Pedro
MONTELIUS Maria
OULAD BELMOUDDEN Imad
PORTELA DOS SANTOS Marco paulo
RAMARI TLEMCANI Ali
SAHTOUT Abdelkarim
SENCIUC Alexandru
VOGIATZAKI Dimitria
Bucureştenii sunt morţi după străzi. Dacă spaţiul public ar putea fi turnat în forme, strada este singurul tip de formă în care a putut fi turnat şi acum 200 de ani, şi acum 150 de ani, 100 de ani 50 ani, chiar şi acum[1]. Bulevardul Aviatorilor nu face excepţie de la această regulă aşa cum marchează diferitele documente istorice acest lucru. Cu toate acestea Bulevardul Aviatorilor prezintă un fenomen complex ce implică: istoria sa, percepţia publicului asupra străzii, foste şi actuale regulamente; toate acestea urmează a fi analizate pe scurt în prezentul eseu.
Proiect de referinta / Design Reference
DETALIERE SARPANTA / SLOPED ROOF
Proiect de referinta / Design Reference
MEMORIU PLANSE
Proiect de referinta / Design reference
DESCRIERE ARHITECTURA
Zona in care se afla casa prezinta un caracter puternic cu rol modelator. Cea mai importanta relatie a terenului este in legatura cu strada intrucat aceasta reprezinta legatura celor ce locuiesc in casa cu cei din afara lor, comunitatea. Mai mult decat atat, terenul se deschide catre strada spre o biserica, o gradinita, o intersectie, deci se afla intr-o zona mai activa a cartierului. Totusi asta nu inseamna ca o orientare a casei spre exterior reprezinta o solutie, dimpotriva. Acest proiect propune in primul rand o aranjare a casei in filtre care fac trecerea intr-un mod gradat de la spatiul public la spatiul privat.
Volumul de la care porneste casa este cel al unui cub, ce aduce aminte atat de casele din jur(ce pot fi privite in esenta ca niste monovolume) cat si de locuire in general.
Daca se ataseaza acestui cub in prima instanta aceasta dispunere in filtre obtinem o sectionare in 3 mari zone pe care le-am numit: utilitare, spatiu de zi si spatiu de noapte. Fiecare din aceste spatii poseda un anumit grad de nevoie de intimitate care face dispunerea lor evidenta.
Intervine forma terenului, putin atipica de altfel prin dispunerea sa cu latura lunga spre strada. Primul filtru, cel al utilitarelor, este cel mai apropiat de strada si astfel actioneaza ca o prima bariera. De aici rezulta forma sa usor alungita care are nevoie sa acopere o deschidere mai mare a terenului. Totodata, spatiul de zi are nevoie de o deschidere maxima catre toate spatiile intrucat este volumul cel mai des folosit. Spatiul de noapte prezinta un caracter intim care are nevoie de protectie. Solutia rezolvarii acestor probleme o reprezinta translatarea volumelor inspre laterale. Prin aceasta translatare se pastreaza caracterul fiecarui spatiu si totodata raspunde unei nevoi a terenului , cel de raspandire uniforma a casei pe suprafata acestuia.
Cel de-al treilea factor ce intervine in modelarea formei il reprezinta locuintele invecinate. Repozitionarea spatiului de noapte cu latura scurta spre strada ofera avantajul unui filtru fata de blocul de locuinte dar si o protectie suplimentara fata de strada. In acelasi timp aceasta repozitionare ofera spatiului de zi locul maxim care priveste in jur pe 360 de grade. Dispunerea in filtre a spatiilor interioare se reflecta astfel si in impartirea curtii intr-o succesiune de gradini care fac o tranzitie de asemenea de la public( curtea dinspre strada) la privat( curtea interioara care patrunde in casa.
Extrudarea celor doua spatii principale, cel de zi si cel de noapte, reprezinta atat o manifestare exterioara a acestora cat si o nevoie functionala. Spatiul de zi are nevoie de amplitudine atat pe orizontala cat si pe verticala. Dezvoltarea spatiului de noapte pe verticala creeaza o bariera spre blocul de locuinte. In acelasi timp diferenta de inaltime intre spatiul de noapte si spatiul de zi produce o trecere la nivelul ansamblului de locuinte de la blocul de locuinte(D+P+3) la casele din spate(P+1+M) si la casa parohiala(P+M).
Acoperisurile in sarpanta fac trimitere la sarpantele caselor din jur si reprezinta principalul element vizual de legatura. Preluarea este una de esenta intrucat acoperisurile casei nu prezinta cornisa, ci se continua cu peretele vertical spre a sublinia volumul. Alegerea de a face doua acoperisuri diferite este data de caracterul diferit ale celor doua spatii. Spatiul de zi are un caracter centrifug, este deschis pe toate patru laturile si astfel acoperisul care porneste dintr-un patrat se inchide in centru. De cealalta parte sta spatiul de noapte cu un caracter centripet, inchis catre strada si catre casele din jur, motive din care rezulta un acoperis in doua ape.
Ceea ce rezulta este o casa care, de fapt, isi neaga contextul. In spatele tuturor acestor elemente de legatura se ascunde ceea ce la inceput a fost un singur volum, o casa, o camera, si devine un ansamblu de volume, o succesiune de spatii. Si asta nu dintr-o greseala ci dintr-o alegere de a oferi posibilitatea transformarii ei si totodata din acea dorinta de a depasi modul de locuire intr-o camera, un volum. O casa nu trebuie conceputa ca un obiect perfect, un diamant, ci ca un obiect care evolueaza si se transforma in timp. Casa in primul rand, inaintea tuturor celorlalte tipuri de spatii, este expresia individului, iar individul este temporal si temporar.
DESCRIERE PARAMETRII
Locuinta prezinta o suprafata totala de 287 mp iar pe verticala se dezvolta in regim de S+P+E+M. Terenul prezinta o suprafata de 1000 mp, cu o forma aproximativ dreptunghiulara cu latura lunga catre strada pe directia N-S. La nivel de dotare, locuinta prezinta urmatoarele camere: living, studio, bucatarie, baie de serviciu, dormitor menajera, garaj pentru 2 masini, dormitor matrimonial, dormitor copii, camera copii. Structura casei este alcatuita din pereti structurali din beton armat, turnati monolit.
